Introducere în viața mea

[Serbian] [English] [German] [Spanish] [Italian]

Începutul povestei mele:

M-am născut în Vrșeț, dar am crescut lângă același oraș in satul Straja. Copilăria mea a fost foarte drăguță, plină de aventură și sa trăit într-un ritm diferit, spre deosebire de azi.

În cele din urmă a început școala, așa că am început prima mea clasă... :-), am participat la limba română și mai târziu m-am dus la sârbă. Așa a mers, și m-am înscris la liceul din Vrșeț. Acestea au fost zilele frumoase și de neuitat ale unui elev de liceu. De asemenea, aici m-am întâlnit cu soțul meu, Joe (George). Mergeam înpreuna aproximativ un an. După ce sa terminat școala și absolvirea, ne-am căsătorit și plecam în Elveția, încă din anul 1995.

Mi-am părăsit patria. Dar acum când îmi amintesc acele momente, nu este ușor să lași totul în urmă și să pleci. Cu toate acestea, instabilitatea țării noastre nu a oferit o serie de oportunități pentru un viitor mai bun pentru tineri. În Elveția, am trăit într-un loc turistic, mic, dar foarte frumos și bogat, numit Zermatt, îl voi descrie în următoarele unele bloguri, cum este acolo și ce frumusețe se ascunde, senzațională pentru a vedea și vizita, dar nu și pentru muncă. Nici acolo nu era ideal pentru locuri de muncă, o mulțime de turism, hotele, dar au existat alte oportunități pentru mai multe locuri de muncă, sau, de exemplu, pentru a avea o compania etc.

De aceea, ne-am mutat în frumosul oraș Țirih (Zürich), care mulți cred că este capitala Elveției, dar nu este, capitala este Bern (dacă știați asta, uitați ultima teză ;-)). Acolo am avut mult mai multe oportunități pentru noi locuri de muncă și noi succese și, pe lângă toate aceste obligații, ne-am gândit la familie. Ne-a plăcut să călătorim, să întâlnim oameni noi și culturile lor.

Ani au trecut, așa că a sosit și anul 2011 când sa născut frumosul nostru fiu Edian și dorința noastră sa împlinit.

Dar Elveția ca țară nu permite prea mult timp pentru familie, și chiar mai puțin pentru petrecerea timpului liber, totul se reduce la locul de muncă, obligații și stres - un singur cuvânt, ritm rapid de viață și la sfârșitul lunii îți taie respirația când plătești toate facturile, te întrebi "unde ai fost și ce ai făcut?" pentru că ai lucrat și câștigat, dar aproape că nu ți-a mai rămas aproape nimic! Toate în toate nu erai nici măcar dedicat familiei dar nici nu ai bani (cu excepția celor în jur de 10-15%, care se mai pot cumva pune la deoparte, dar 80% sau mai mult a se duc la tot ceea ce trebuie plătit), dar nu am fost mulțumit de o astfel de viață. Este adevărat, e o țară minunat de frumoasă și totul strălucește, dar costă, așa că am decis la mijlocul anului 2017. să ne întoarcem în patria noastră, acasă, unde fiul nostru va învăța școala în limba noastră, dar și noi să avem mai mult timp pentru familie, și pentru a transforma o viață nouă în viitor.

În general, cred că nu este vorba numa despre bani în viață și că viața noastră este foarte importantă și valoroasă. Viața ar trebui fi folosită la maximum, pentru că nu știm ce o să ne așteptăm mâine!

De aceea recomand tuturor să trăiască cu plămâni plini și să se bucure de viața lor.

Aceasta este viața mea descrisă în câteva linii scurte.

Pentru toți cei care mă vor urma, și care nu au avut o șansă de a experimenta ceva de genul, alăturați-vă aventurilor mele, în care voi lamuri din ce în ce mai multe detalii în următoarele ediții ale postările mele.

Vor fi o mulțime de povești despre toate experiențele pe care le-am experimentat în alte țări le-am vizitat de-a lungul anilor, și multe altele din Elveția, pentru că merită să descrie frumusețea ei, mai ales dacă trăiești acolo timp de mai mulți ani, are o mulțime de a-mi cer scuze , arată modul în care textul și imaginile, videoclipurile etc.