Salutare oameni grozavi! Înainte de orice, poți citi 1 scurtă poveste:

Eram în stație și am avut o conversație:

Salut, Ce părerea ai despre măsurile noului normal?
Adică: putem folosi transportul public doar când purtăm 1 mască chirurgicală.

Cred că aceste măsuri sunt pentru protecție.

Anul trecut nu am purtat măști. Ce e diferit anul acesta?
Au nevoie de 1 dovadă pentru a crea aceste măsuri. Care-i dovada?

Nu ma intereseaza.

Tu ești isteț și sunt curios să știu ce părere ai despre 1 articol despre noul normal.
Vrei să arunci o privire?

Nu ma intereseaza.

Apoi și-a pus căștile și continuă să asculte muzică.
Această conversație m-a pus pe gânduri.
Eu cred ca arta e una dintre nevoile care ne diferențiază de animale.
Crearea artei e una dintre cele mai frumoase activități.

De ce am conversații despre noul normal?
Pentru că ceva nu se leagă.
Accesul meu a fost interzis într-un magazin fără a accepta selecția lor prin temperatură, deși:

• Trebuie îndeplinite condiții multiple pentru a măsura 1 temperatură exactă a suprafeței pielii,
• De cele mai multe ori, nici măcar nu sunt îndeplinite aceste condiții,
• Temperatura suprafeței pielii nu e o modalitate eficace de a detecta febra, oricum.

Măsurarea temperaturii suprafeței pielii a oamenilor presupune că avem 1 amenințare atât de mare încât trebuie să limităm accesul în magazine persoanelor care ar putea avea febră. Fără 1 mare amenințare, nu ar trebui să creăm restricții pentru persoanele care ar putea avea febră. Curiozitatea mea e următoarea: Care-i dovada amenințării noastre?
Până acum: nimeni a oferit 1 dovadă, nimeni a putut să răspundă la această întrebare, prin urmare,
De ce creează aceste măsuri, aceste restricții?
1 teorie fără 1 dovadă este doar 1 speculație, imaginație, ficțiune.
Având în vedere că măsurile noastre actuale au zero motive, Ce părere ai despre măsuri următoare?
Considerând că nimic i-a împiedicat să ne reducă libertatea cu zero motiv, Ce îi împiedică să continue să ne reducă libertatea?
Ei spun că provocarea noastră e:

• să aplatizăm curba 1 dușman invizibil.
• să limităm expunerea la 1 inamic invizibil.

Care-i provocarea noastră reală?

Cât de necesară e pierderea libertății noastre atâta timp cât are zero motiv?
Cel mai probabil ai prieteni, aici pe hive și offline:
Care-i părerea lor despre pierderea libertății noastre?
Limitarea pierderii libertății e destul de provocatoare, deoarece oamenii acceptă măsuri prin care ne pierdem libertatea, deși aceste măsuri se bazează pe zero dovadă.
Oamenii cred că noul normal nu le afectează viața. O face. Totul e conectat:
Atât timp cât ei cred într-o teorie pentru 1 inamic invizibil pentru care au zero dovadă:

• Inamicul nostru invizibil le permite să accelereze alte restricții.
• Ne pierdem libertatea rapid.

Așa că întrebarea e: Vrei să supraviețuiești într-o lume cu zero libertate sau vrei să învingi?
Unii oameni știu că restricțiile noastre actuale nu sunt necesare și încercăm să ajutăm oamenii să vadă că pierderea libertății noastre nu e necesară. Câteva întrebări bune ar putea fi:

• Care-i progresul nostru?
• Câți oameni ascultă?
• Cât de eficace suntem în a ajunge la oameni cu mesajul nostru?
• Cât de eficace suntem în a transmite mesajul?

Cum merge?

Când încercăm să ajutăm oamenii să aibă atenția asupra provocării noastre reale (limitarea pierderii libertății), ajungem nicăieri, pentru că nu ascultă, au atenția pe alte lucruri. Acum avem restricții cu zero dovadă și mai multe restricții sunt pe drum, așa că te las să decizi cum merge.
Având în vedere cum merge până acum, cred că va dura ceva timp.
Nu avem suficient timp pentru o abordare care duce nicăieri.
Atât timp cât nu ajungem la oameni,

• Nu ne vom depăși provocarea.
• Nu o scoatem la liman.

Nu stiu ce crezi tu. Personal cred că libertatea e destul de importantă.
La ce ne folosesc lucruri mai importante atât timp cât ne pierdem libertatea?
Provocarea noastră e destul de grea, altfel,

• De ce abordarea noastră merge nicăieri?
• De ce trebuie să respectăm restricții cu zero dovadă?
• De ce ne pierdem libertatea cu un zero motiv?

Oamenii par a fi de neatins: cerem prea mult chiar și atunci când vine vorba de:

• Subiecte mai relevante, cum ar fi libertatea.
• Realități mai evidente precum: zero dovada pentru inamicul nostru invizibil.

„Nu mă interesează” e o replică destul de comună: atunci când am o conversație despre noul normal, oamenii spun că nu sunt interesați de acest subiect. Răspunsul oamenilor e la fel:

Nu-mi pasă.

Cum ne putem depăși provocarea atât timp cât oamenii nu sunt interesați de provocarea noastră?
Când suntem mai eficace în a ne depăși provocarea grea:

• Când folosim artileria minusculă sau
• Când folosim artileria grea?

Muzica e un interes destul de comun: captează atenția oamenilor, deși avem lucruri mai mari la care să participăm: să limităm pierderea libertății. Ce alt mod e mai eficace în a avea atenția oamenilor decât muzica?
Muzica pare să se încadreze în categoria artilerie grea.
Cine spune că depășirea provocării noastre epice trebuie să fie plictisitoare?
Muzica este destul de plăcută :), altfel oamenii nu ar asculta muzică. Gandeste-te la asta:

• Putem folosi arta pentru a ne depăși provocarea,
• Putem depăși provocărea noastră într-un mod elegant.

Cât de fain ar fi asta.
Nu o să stau pe spate făcând nimic pentru a renunța la libertate.
Cu toții avem cadouri uimitoare.

• Sunt singurul care intenționează să-și folosească abilitățile pentru a ne proteja libertatea sau
• Există alții care vor să fie liberi?

Ce putem face?

Cum putem folosi muzica pentru a ne depăși provocarea?

O poți lua ca 1 temă de gândire. Poți comenta mai jos.
Mulțumesc că mi-ai vizitat blogul și mi-ai citit articolul!
Apropo: acest articol face parte dintr-o carte.
Comunitate discord.