Tehnologii exponențiale și orânduiala umană

Astă-primăvară, în timp ce dădeam cu matură în curte, așa de început de sezon de stat pe afară, mi-am dat seama că aveam deja aproape juma’ de an de când plecasem obsesiv pe făgașul tehnologiei, dar nu îmi pusesem niciodată problema ce este de fapt tehnologia. Imediat mi-am răspuns că tehnologie este ceva care are curent electric trecând prin ea, dar apoi m-am gândit că un topor e tot tehnologie și nu are nimic de-a face cu electricitatea. Apoi am zis să mă calmez puțin și să încerc să gândesc treaba mai în profunzime.

Și cu cât mă gândeam mai mult la acest subiect, cu atât îmi dădeam seama că mai tot ce facem noi că oameni are legături profunde cu diferite tehnologii. Așa că am încercat să distilez cât mai mult și să ajung la o definiție destul de generală, dar în același timp destul de concretă pentru a oglindi ce reprezintă tehnologia, și anume: înțelegere și ingeniozitate umană, aplicate înspre facilitarea unui scop. Deci, în principiu, cam orice ne ajută să facem lucrurile mai simplu sau mai bine este tehnologie. Definiția convențională a tehnologiei este aplicarea cunoașterii științifice în scopuri practice; deși bat în aceiași direcție, a mea îmi place mai mult.

Partea îmbucurătoare este versatilitatea tehnologiei, aceasta poate lua fantastic de multe forme în funcție de nevoile noastre. Avem de la lucruri foarte concrete ca instalații sanitare care ne facilitează accesul la apă potabilă, până la lucruri foarte subtile și discutabile că tehnologii ale sacrului, definite de Stanislav Grof că fiind tehnici de extindere a conștiinței. Încă un lucru extrem de interesant este puterea pe care o au inovațiile tehnologice de a influența comportamentul și organizarea umană; iar pentru a pune asta în perspectivă, propun o călătorie prin diversele tehnologii care au facilitate o activitate dragă inimioarei mele, anume comunicarea.

Faptul că noi, oamenii, suntem ființe sociale naște de la sine o nevoie foarte puternică de comunicare, iar pe parcursul istoriei noastre am găsit modalități din ce în ce mai eficiente de a face asta. Trecând peste limbajul non-verbal și sunete care puteau să descrie stări rudimentare, probabil prima inovație în comunicare a fost limbajul articulat. Iar această nouă metodă de comunicare a deschis posibilități nenumărate speciei noastre, împuternicind masiv colaborarea pentru că acum exista o metodă prin care informații specifice și clare puteau fi transmise de la persoană la persoană, astfel sporind puterea de coordonare. Următoarea inovație a venit odată cu limbajul scris, care a reușit să rezolve ceva probleme în timp ce a creat noi probleme. Partea deficitară a viu graiului este dificultatea de a transmite informații precise peste generații, deoarece mintea umană are tendința de a deforma informațiile pe care le înmagazinam, dar cu limbajul scris această problema a fost rezolvată. Iar pentru că a început sa existe o modalitate prin care o masă mare de oameni să aibă acces la aceiași poveste, organizații foarte influente precum cele religioase au devenit posibile. Dar, pe de altă parte, s-a creat o nouă problema pentru că acum cunoașterea putea fi centralizată în locurile în care erau scrise cărțile. De exemplu, în Europa majoritatea cărților erau scrise de mâna în mănăstiri de către călugări, iar asta a venit cu două consecințe majore. Prima este faptul că o carte avea un cost foarte mare pentru că scrierea ei dura săptămâni iar asta însemna că doar cei înstăriți aveau acces la cunoaștere. Iar a două consecință a fost faptul că biserica limita subiectele ce puteau fi abordate, astfel limitând cunoașterea ce putea fi împărtășită cu lumea. Ambele probleme au fost rezolvate cu următoarea inovație în materie de comunicare, tiparniță care a dat naștere tipografiei. Timpul și costul de producție al unei cărți a scăzut dramatic iar această descentralizare a producție a dus la o varietate mult mai mare a informație. Efectul principal al acestei noi tehnologii a fost alfabetizarea în masă a populației, adică puterea omului de rând să acumuleze informații și aptitudini după bunul plac, asta în consecință a dus spre ridicarea nivelului de trai și chiar democratizarea mai multor țări. Dar cu toate astea comunicarea la distanță era în continuare foarte greoaie, deoarece informația fizică trebuia să călătorească până la destinație în formă de scrisori sau cărți. Următoarele inovații din domeniul comunicării au rezolvat această problemă prin modalități din ce în ce mai eficiente de transmitere a informației la distanță prin apariția telegrafului, apoi a telefoniei, undelor radio și a internetului care este cea mai nouă tehnologie ce inovează modul în care comunicăm. Un aspect ce trebuie subliniat este rapiditatea cu care s-au succedat ultimele inovații, de la telegraf la internet.

Ce mi-am dorit să obțin cu această călătorie prin diferitele inovații ce țin de sfera comunicării a fost un cadru prin care să devină evident faptul că tehnologia influențează masiv modul în care ne organizăm că omenire, având capacitatea de a schimbă paradigme. Hai să luăm că exemplu paradigmă informațională care are de-a face cu accesul la informații pertinente diferitelor domenii și este strâns legată de comunicare. Când exista doar limbaj vorbit și scris de mâna, informațiile erau rare pentru că trebuia să dai fizic de un om care le deținea sau trebuia să pui mâna pe niște cărți scumpe și greu de găsit. Dar odată cu invenția tipografiei, paradigma informațională s-a schimbat din raritate în accesibilitate pentru că acum era mult mai ușor să intri în contact cu informații pertinente. Iar cu apariția internetului și mai ales a internetului mobil, am trecut într-o paradigmă a abundenței informaționale pentru că telefonul din buzunarul nostru are acces instant la cam toată cunoașterea umană.

Dar scopul principal al acestei contextualizări, care de altfel face și subiectul acestui episod, este faptul că avansul tehnologic este în accelerare. Distanță dintre inovațiile ce au influențat comunicarea având o distanță din ce în e mai scurtă între ele. Asta ține de capacitatea tehnologiei de a avea creșteri exponențiale. Așa că hai să trecem în inima subiectului și să vorbim despre tehnologii exponențiale.

Tehnologii exponențiale

În primul rând hai să clarificăm ce înseamnă o creștere exponențială. Circulă o poveste cu un rege indian care iubea șahul și era și cam arogant cu abilitățile lui de jucător, așa că într-o zi a dat de un călător pe care l-a provocat la la o partidă zicând că îi dă orice își dorește dacă reușește să-l bată. Călătorul a cerut doar orez, dar în următorul mod: pe prima pătrățica două boabe, pe următoarea patru boabe, pe următoarea opt și tot așa dublând numărul de boabe de orez cu fiecare pătrățică până la ultima. Regele a acceptat pariul și cei doi au jucat până când călătorul a câștigat. Dar când regele a trebuit să își îndeplinească promisiunea și-a dat seama că nu are destul orez pentru a-și ține promisiunea, pentru că pe a 20-a pătrățica ajunsese la mai bine de un milion de boabe, la a 30-a pătrățica erau mai mult de un miliard de boabe; iar la ultima pătrățica, cea de-a 64-a, numărul total de boabe arătă ceva de genul 1,844674407×10¹⁹, gen 1.8 miliarde urmate de încă 19 zerouri. Acesta fiind un exemplu de dublare exponențiala la puterea 64.

Gordon Moore, cofondator Intel, după ce a lucrat o perioada de timp cu procesoare a făcut observația cum că numărul de tranzistori ce pot fi plasați pe un circuit integrat se dublează la aproximativ 24 de luni; mai simplu spus, capacitatea de procesare se dublează cam la doi ani. Această observație a ajuns să fie cunoscută că fiind legea lui Moore și de mai bine de 50 de ani se dovedește a fi corectă. Dar această creștere exponențială nu se aplică doar în capacitatea de procesare, ci multe alte tehnologii cresc în acest ritm.

Ray Kurzweil, futurolog de fel, a scris o carte în 1990 cu predicții care s-au adeverit în procent de 86%, acesta bazându-se exclusiv pe proiectarea în viitor a creșterii exponențiale pe care o aveau mai multe tehnologii. În 2014 a ieșit o carte numită Organizații Exponențiale care, printre altele, prezintă scăderile de cost asociate următoarelor tehnologii:

• drone: de la $100,000 în 2007 la $700 în 2013, o scăderea de 142 de ori a costului în 6 ani
• energie solară: de la $30 pe kWh în 1984 la $0.16 pe kWh în 2014, o scăderea de 200 de ori a costului în 20 ani
• scanarea medicală a întregului corp: de la $10,000 în 2000 la $500 în 2014, o scăderea de 20 de ori a costului în 14 ani
• senzor de mapare 3D LIDAR (folosit pentru mașini autonome): de la $20,000 în 2009 la $79 în 2014, o scăderea de 250 de ori a costului în 5 ani
• secvențiere ADN: de la $10 milioane în 2007 la $1,000 în 2014, o scăderea de 10000 de ori a costului în 7 ani

Peter Diamandis, cofondator și președinte executiv al Singularity University, o instituție care studiază și oferă programe educaționale în domeniul tehnologiilor exponențiale, a identificat șase stagii în viață unei asemenea tehnologii:

• perioada de digitalizare: orice devine digital poate accesa aceiași putere de creștere văzută în procesare
• perioada înșelătoare: creșterea exponențială nu este vizibilă de la început, având o perioada în care poate fi confundată cu creșteri liniare
• perioada de perturbare (disruption): piață tradițională în care se situează un produs sau serviciu este - perturbată de nouă piață create de tehnologia exponențială
  
• perioada de demonetizare: cu cât evoluează tehnologia, cu atât devine mai ieftină
• perioada de dematerializare: când o tehnologie devine integrată cu altele, de exemplu integrarea tuturor senzorilor din smartphone-uri
• perioada de democratizare: costul din ce în ce mai scăzut și accesul în masă la o tehnologie duce la democratizarea acesteia

Revenind la misiunea Prosocial Labs de a facilita comportamentul sustenabil în vederea demonetizării costului de trăi, tehnologiile cu creșteri exponențiale reprezintă fundația acestui demers. Capacități tehnologice din ce în ce mai ridicate duc la capacități de organizare umană din ce în ce mai eficiente, iar ca logică de afaceri, este o strategie extrem de bună să îți bazezi produsele pe tehnologii care știi că devin mai eficiente și ieftine în perioade predictibile de timp.

Dar hai să renunțăm la toți termenii ăștia specifici sau progresii matematice și să vorbim în termeni și concepte mai umane. Cunoașterea umană este în continuă creștere iar pentru că populația a crescut foarte mult în ultimele sute de ani este logic că acum se acumulează mai multă cunoaștere că niciodată, iar cu cât mai multe lucruri sunt înțelese cu atât mai multe conexiuni se pot face între ele. În termeni de bun simt la asta se reduce creșterea exponențială a eficienței tehnologice și de aceea avem oportunitatea fantastica de a duce omenirea către mai bine într-un ritm alert.

Acesta a fost episodul de azi, sperăm că a fost informativ și a deschis ceva apetit pentru vise mărețe, căci acum este timpul lor. Următorul episod va fi despre internet și cum a reușit sa se integreze în mai toate acțiunile noastre.